pe sub piele, Varvara


la Răzoare, unde ne plimbam prin ’95-’96, astăzi se sapă. pielea mea e puțin mai albastră acum. alte degete își fac pe ea trasee, pe care eu o să le țin minte, ca şi cum ar fi prima oară.
în rest, înăuntru, aceleași tranşee, în care mă rog să nu cadă.


și cârtița sapă. 

.

m-am trezit să-mi duc sensibilitatea la şcoală să scoată copilăria din ea să nu mai fie aşa impresionabilă la 41 sora mea mi-a spus asta  aşa că m-am decis să o educ şi m-am sculat cu noaptea-n cap s-o fac  să nu mai viseze vulpi cu cioc de pasărea paradisului iepuri cu gât de girafă păuni cu aripi de fluture şi alte fiinţe la fel de improbabile împletite din fiarele de la geam contorsionate

să se disciplineze să –nveţe cum trăiesc  celelalte să plăteasca facturile de electricitate la timp  să nu se taie curentul în mijlocul iernii în care n-a nins decât o singură dată şi aia apoasă şi neprimitoare ca patul tău rece în care nu m-am mai urcat de vreo sută de ani de pe  când nici nu ştiam că am aşa o sensibilitate de care toţi mă vor soma să scap într-o zi ca asta de fapt noapte în care o altă insomnie sau tot cea de luna trecută s-a trezit să bântuie pe  la ora  trei cifră fatidică din care la mine nu se moare dar se nefericeşte una la două  trei  vezi generaţii

pe ea o chema Irina pe mine ca pe mama ei pe ea ca pe mama mea astăzi sau de fapt ieri m-a lovit asemănarea ea a mers până la capătul lui  41 şi la întoarcere n-a mai găsit pe nimeni să îi aprindă lumânarea şi la ea se luase curentul poate din aceeaşi cauză deşi mi-o amintesc puternică educată mergând  pe la tot felul de cucoane cu care vorbea franţuzeşte şi care trăiau în camere înalte

ea îi supravieţuise acelui Popescu şi fusese directoare la şcoala normală de fete care se trezeau poate ca mine noapte de noapte să se întrebe ce să facă sa îşi educe sensibilitatea mai bine să ştie să coasă muşte să ţese să facă placinte şi poate într-o zi sau tot într-o noapte să se  şi lepede

te-ai lepădat ?
poate

la noapte